Image

Promisiunile electorale ale Președintelui Igor Dodon - realizări și concluzii - RAPORT

Rapoarte

Introducere

Raportul prezintă eforturile platformei deFacto de analiză și monitorizare a progresului promisiunilor electorale ale Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Pe parcursul celor 4 ani de mandat, echipa de voluntari a platformei a monitorizat constant acțiunile întreprinse de Șeful statului și atribuțiile de care a făcut uz acesta pentru a-și îndeplini angajamentele date alegătorilor în campania electorală din 2016. Toate informațiile despre acțiunile Președintelui îndreptate spre îndeplinirea promisiunilor electorale au fost reflectate pe parcursul mandatului, pe platforma www.defacto.md, iar pentru a obține clarificări privind modul de evaluare a promisiunilor, deFacto a contactat Președinția la începutul procesului de monitorizare, în anul 2017. 

Înainte de publicarea raportului, pentru a asigura imparțialitatea și corectitudinea informației prezentate, deFacto a transmis raportul preliminar instituției prezidențiale pentru comentarii și sugestii, însă nu a recepționat un răspuns până la momentul publicării. 

În continuare, deFacto va monitoriza campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020, va colecta platformele electorale ale candidaților și va monitoriza progresul promisiunilor electorale făcute de candidatul câștigător, indiferent de afilierea politică a acestuia. 
 

Despre platforma deFacto
 

Platforma deFacto a fost fondată în anul 2017, în urma campaniei civice AVEM CE VOTĂM, care a avut drept scop încurajarea tinerilor să participe la alegerile prezidenţiale din anul 2016. Prin intermediul campaniei s-au identificat cele mai importante probleme ale tinerilor, iar candidaţii la funcția de președinte au fost întrebați cum îşi propun rezolvarea acestora.

În 2019, deFacto și-a extins aria de monitorizare asupra deputaților aleși în 46 circumscripții uninominale (cu excepția circumscripțiilor din stânga Nistrului și a celor din diasporă). Pe parcursul anului, echipa deFacto a publicat două rapoarte - de evaluare și monitorizare a promisiunilor deputaților și a ajuns la peste 12 mii de cetățeni din toate cele 46 de circumscripții uninominale. 

În 2020, deFacto a lansat două instrumente online menite să faciliteze comunicarea dintre aleșii publici și cetățeni. Platforma de sondaje online Părerea Ta vine să ajute aleșii să consulte cetățenii în privința principalelor probleme cu care aceștia se confruntă, să găsească cele mai reușite soluții pentru aceste probleme, dar și să evalueze impactul deciziilor luate. Indicele de responsabilitate a deputaților reprezintă încă o extindere a ariei de monitorizare a platformei deFacto. Prin acest instrument, platforma urmărește cât de responsabili și receptivi sunt deputații aleși în circumscripțiile uninominale față de alegători, prin prisma atribuțiilor de care fac uz aceștia în activitatea lor.  


 

Metodologia de monitorizare a promisiunilor Președintelui

 

În procesul de colectare a promisiunilor electorale, deFacto se conduce după prevederile platformei electorale a candidatului învingător.

deFacto cataloghează drept promisiune electorală declarațiile candidatului, prezente în platforma electorală, care prevăd o schimbare a stării de lucruri. 

Pentru a evalua promisiunile electorale și cât de realizabile sunt acestea, deFacto le analizează prin prisma atribuțiilor pe care le are alesul, stipulate în legislația în vigoare. La baza monitorizării promisiunilor Președintelui Republicii Moldova stau atribuțiile prevăzute în Constituție. 

Monitorizarea progresului promisiunilor electorale se face prin consultarea surselor oficiale de informare a instituției Prezidențiale. În funcție de progresul obținut în îndeplinirea promisiunilor, acestea sunt clasificate cu statutele Realizat sau Nerealizat.

deFacto monitorizează acțiunile întreprinse de Președinte în vederea îndeplinirii promisiunilor și le reflectă pe site-ul platformei, indiferent dacă acestea schimbă sau nu statutul promisiunilor. Așadar, informația a fost și este disponibilă pe www.defacto.md începând cu lansarea platformei, în 2017. 

Promisiunile electorale făcute de Președintele Igor Dodon și statutul lor actual

 


BLOCUL 1: Statalitate și Neutralitate

1.1 În Consiliul Suprem de Securitate vor fi patrioți 


Subpromisiuni:

  • 1.1.1 „Voi aduce în Consiliul Suprem de Securitate al Moldovei profesionişti şi statalişti convinşi”

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: Regulamentul Consiliului Suprem de Securitate nu prevede criterii obiective de selectare a membrilor, care ar face posibilă catalogarea acestora ca fiind profesioniști și/sau stataliști convinși. Astfel, echipa deFacto clasează această promisiune drept una „nemăsurabilă” și, prin urmare, nerealizată.

Statut: Nerealizat


  • 1.1.2 „Majoritatea şedinţelor Consiliului Suprem de Securitate vor avea caracter public, cu participarea mass-media.”

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: La momentul întocmirii raportului, au fost prezidate 14 ședințe ale Consiliului Suprem de Securitate. Mass-media a avut acces doar la 6 şedinţe, participând doar la începutul reuniunii pentruf filmări protocolare, după care a părăsit sala.

Statut: Nerealizat


1.2 Interzicerea cetățeniei duble pentru persoane cu funcție de răspundere


Nicio numire în funcție care depinde de Preşedintele ţării nu va fi făcută pentru persoanele care dețin cetăţenia altor state. Toate persoanele cu cetăţenie dublă, care au fost numite în funcţii anterior prin intermediul aparatului Preşedintelui ţării, vor fi demise sau vor renunța la cea de-a doua cetăţenie.”


Acțiuni: 
- 21 septembrie 2017: Președintele Igor Dodon, în timpul conferinței on-line cu cetățenii, a declarat că funcționarii moldoveni trebuie să fie doar cetățeni ai Republicii Moldova, nu și cei care au cetățenie dublă.
„Insist ca în instituțiile de conducere a statului să se afle doar cetățeni ai Republicii Moldova. cum putem să avem încredere într-un deputat, într-un membru al Curții Constituționale, dacă el a depus jurământ de credință României? În funcțiile de conducere trebuie să se afle doar cetățenii Republicii Moldova".                                                                                
- 9 octombrie 2017: Drept răspuns la proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, care permite angajaților SIS sau celor care vor să se angajeze în Serviciul de Informații și Securitate să dețină și cetățenia altui stat, președintele țării a declarat că va respinge legea, pentru că ar putea duce la „pierderea” țării: „(…) consider absolut inacceptabil ca lucrătorii SIS să depună jurământ de credință altor state, vecine sau îndepărtate”.

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: În conformitate cu Legea Nr. 761 din 27.12.2001 cu privire la serviciul diplomatic (art. 10), Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului (art 6), Legea Nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public din 04.07.2008 (art. 27), nu există prevederi care ar interzice dubla cetățenie persoanelor cu funcție de răspundere. Prin urmare, Președintele Republicii Moldova nu poate refuza numirea în funcție a persoanelor care dețin dublă cetățenie sau să le demită din funcție.

Promisiunea a fost susținută de către Președinte doar cu declarații și abandonată la doar un an de la numirea în funcție. 

Statut: Nerealizat


 

BLOCUL 2: IDENTITATE MOLDOVENEASCĂ
 

2.1 Interzicerea unionismului

Subpromisiuni:

  • 2.1.1 „Mă voi adresa preşedintelui României cu iniţiativa de a semna Tratatul de bază moldo-român privind regimul de frontieră.”

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: O asemenea solicitare nu a fost adresată Președintelui României până în prezent. 

Statut: Nerealizat


  • 2.1.2 „Voi da directivă SIS-ului şi Procuraturii să ia atitudine față de organizațiile unioniste, deci anti-stataliste din Moldova” 

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: Subiectul a fost discutat frecvent la ședințele Consiliului Suprem de Securitate, însă careva decizii concrete pe acest subiect nu au fost luate. Totodată termenul „să ia atitudine” nu presupune acțiuni și consecințe concrete. 

Statut: Nerealizat


  • 2.1.3 „Voi obţine adoptarea în Parlament a unei legi privind interzicerea unionismului. (Voi veni cu iniţiativa de interzicere prin lege a unionismului sub toate formele sale. Interdicţia va viza partide politice, organizaţii obşteşti, acţiuni şi propagandă. Apelurile la lichidarea statalităţii moldoveneşti trebuie să fie sancţionate penal.)”

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: Subiectul interzicerii unionismului a fost prezent foarte frecvent în discursurile publice ale Președintelui, iar la prezentarea raportului pentru primul an de mandat șeful statului a declarat că a elaborat un proiect de lege în acest sens. Totuși, un astfel de document nu a fost înregistrat în Parlament. 

Statut: Nerealizat


2.2 Garanții internaționale pentru neutralitate. Pentru pace! 

„Constituţia prevede că Moldova este un stat neutru. Cu toate acestea, se aud tot mai multe voci care solicită aderarea la blocul militar NATO. Se întreprind provocări la nivel de stat cu participarea tehnicii militare. Eu pledez pentru pace. Voi obţine garanţii internaţionale pentru neutralitateа Moldovei. Soldaţii NATO nu vor mărşălui pe străzile noastre.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate:

Concluzie: Statutul de neutralitate a Republicii Moldova este stipulat direct în Constituție și recunoscut la nivel internațional de alte state. În același timp, Președintele declară că a întreprins mai mult acțiuni în această direcție, cum ar fi: 

- Elaborarea documentului politic „Concepția cu privire la statutul constituțional de neutralitate permanentă a Republicii Moldova” care, potrivit acestuia, urmează să fie recunoscut la nivel internațional. 

- Desfășurarea consultărilor informale la nivel înalt (Moscova, Viena, Washington, Berlin, Paris) cu privire la promovarea recunoașterii internaționale a statutului neutralității permanente a Moldovei.

La momentul întocmirii raportului un document oficial elaborat de către Șeful Statului sau instituția Prezidențială nu a fost prezentată și/sau semnată de către reprezentanții altor state. 

Statut: Nerealizat 


2.3 Istoria Moldovei - în programa școlară!

„Codul Educaţiei necesită modificări fundamentale. Copiii noştri trebuie să studieze istoria ţării noastre. În şcoli va fi predată istoria Moldovei.”

Acțiuni: 

- 16 martie 2017 - Președintele a adresat demersuri Guvernului și ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind instituirea în programul școlar a disciplinei Istoria Moldovei în locul Istoriei românilor. Instituțiile au refuzat să dea curs demersului. 

- 29 martie 2015 - cu ocazia prezentării bilanțului primelor 100 de zile în funcție, Președintele semnează un decret prin care cere convocarea unui referendum național în care să fie inclusă și întrebarea privind introducerea „Istoriei Moldovei” în programa școlară. Curtea Constituțională declară anticonstituțional decretul Președintelui.

- În 2018, la inițiative Președintelui, a fost elaborat un nou conținut al manualelor de istorie (Istoria Moldovei) pentru clasele a V-a, a VI-a și a X-a din toate instituțiile de învățământ din țară, acestea fiind expediate către instituțiile de învățământ din țară. 

Atribuții utilizate: demers prezidențial, convocarea referendumului.

Concluzie: Președintele a avut tentativa de a implementa această promisiune, utilizând două din atribuțiile pe care le are. Cu toate că manualele au fost elaborate și trimise instituțiilor de învățământ, o modificare de curriculă care ar presupune introducerea obiectului „Istoria Moldovei” nu a fost aplicată. 

Statut: Nerealizat


2.4 Elaborarea unei noi strategii de securitate națională

„Voi iniţia elaborarea unei noi Strategii de Securitate Naţională, prin care la categoria pericole vor fi indicate unionismul şi activităţile criminale ale oligarhilor. În cel mai scurt timp vom eradica aceste două flagele.”

Acțiuni: 

- Pe 6 mai 2017, a fost semnat semnat Decretul privind retragerea proiectului Strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia;

- În cadrul instituției Președinției, Șeful Statului crează o comisie pentru elaborarea unei noi Strategii a Securității Naționale. La prezentarea raportului pentru primul an de mandat, Președintele promite că proiectul noii strategii va fi prezentat până la finele anului 2018.

- La prezentarea rapoartelor pentru 18 luni și 2 ani de mandat, Șeful Statului declară că lucrările asupra noii Strategii de Securitate Națională de Securitate „sunt în plină desfășurare”. 

- În raportul pentru doi ani de mandat, Președintele vorbește despre blocarea inițiativelor sale în această direcție de către Guvern și Parlament. Drept exemplu, acesta relatează despre documentul Strategiei Naționale de Apărare la care Președintele a sugerat modificări, însă acestea au fost ignorate, cazul ajungând la Curtea Constituțională, însă decizia luată nu a fost în favoarea Președintelui. 

- În ultimul său raport, prezentat pe 26 august 2020, Președintele nu menționează subiectul. 

Atribuții utilizate: decret prezidențial, crearea comisiei prezidențiale

Concluzie: Cu toate că textul promisiunii prevede doar inițierea elaborării unei noi Strategii de Securitate Națională și Președintele declară că acest lucru a fost îndeplinit, vreun document care ar demonstra aceasta nu a fost făcut public până acum. 

Statut: Nerealizat


 

BLOCUL 3: Economie puternică, dreptate socială
 

3.1 Referendum privind vectorul de politică externă

Subpromisiuni:

  • 3.1.1 „Voi fi iniţiatorul unui referendum privind vectorul de politică externă a Republicii Moldova”

Acțiuni: 

- 14 februarie 2017: Igor Dodon a declarat pentru Radio Europa Liberă, la o săptămână după vizita de la Bruxelles, că vectorul geopolitic nu va fi subiect de referendum până la alegerile viitoare.

„Eu consider că noi acum trebuie să discutăm despre referendumuri mai mult pe subiecte ce ţin de dizolvarea Parlamentului, adică, pe probleme de politică internă. Şi cred că astăzi vom discuta la acest capitol. În ceea ce ţine de vectori geopolitici, până la următoarele alegeri parlamentare, care sper să fie în acest an sau ordinare în anul 2018, vectorul geopolitic, cel mai probabil, nu va fi subiectul unui referendum. Vor avea loc alegerile parlamentare, vom vedea care este majoritatea parlamentară şi vom decide în acest sens”.

Astfel, președintele și-a asumat nerealizarea respectivei promisiuni. La 28 martie 2017, când președintele a solicitat organizarea unui referendum național, vectorul politicii externe nu s-a regăsit în lista subiectelor propuse spre consultare cetățenilor Republicii Moldova.

- 6-8 februarie 2017: Afirmația a fost repetată de către președinte în timpul vizitei de la Bruxelles.

„Dacă în rezultatul alegerilor parlamentare ordinare sau anticipate, ori în cadrul unui eventual referendum se va decide că Acordul de Asociere cu UE trebuie anulat, eu în calitate de președinte voi da curs acestei inițiative”.

- 17 ianuarie 2017: Promisiunea a fost  repetată în cadrul vizitelor oficiale la Moscova și Bruxelles. În cadrul primei vizite oficiale realizate în Federația Rusă, președintele a declarat: 

„Poporul moldav speră foarte mult că o nouă etapă va începe în 2017 și că vom putea stabili un parteneriat strategic (cu Rusia) în domenii-cheie”.

Atribuții utilizate:

Concluzie: Promisiunea a fost abandonată la doar trei luni de la numirea în funcție. Președintele nu a făcut uz de prerogativele sale pentru a asigura îndeplinirea promisiunii.

Statut: Nerealizat


  • 3.1.2 „Voi înainta inițiativa de revenire a Moldovei la regimul de comerţ asimetric cu ţările din Uniunea Europeană.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate:

Concluzie: Președintele nu a înaintat o astfel de inițiativă.

Statut: Nerealizat


  • 3.1.3 „Vom păstra regimul fără vize pentru cetăţenii Moldovei în UE şi în spaţiul ţărilor CSI.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate:

Concluzie: Regimul fără vize în UE și CSI nu a fost revizuit sau „amenințat”. Astfel, deși, de facto, acesta a fost menținut, președintele nu s-a confruntat cu situații când a trebuit să intervină pentru a asigura menținerea regimului fără vize.

Statut: Nerealizat


3.2 SAT CONFORTABIL

„Voi iniţia Programul Naţional „Sat confortabil”, care să prevadă existenţa obligatorie în fiecare localitate a ţării a cel puţin unei grădiniţe de copii, şcoli primare, punct medical, farmacie. Treptat, vom reabilita drumurile şi alte obiecte de infrastructură.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: Programul „Sat confortabil” a rămas doar o mențiune în programul electoral din 2016 al președintelui Igor Dodon. Până în prezent, programul nu a fost publicat.

Statut: Nerealizat 


3.3 CALITATE ÎN SĂNĂTATE ȘI SERVICII MEDICALE ACCESIBILE

Subpromisiuni:

  • 3.3.1 „Prețul poliţei medicale trebuie să fie redus și să fie prevăzută posibilitatea de achitare eşalonată a acesteia, iar lista de servicii oferite în baza poliţei trebuie să fie mai mare.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: În anul 2020 prețul poliței medicale constituie 4056 de lei, exact ca în 2016 când și-a început mandatul Igor Dodon. Funcționarii publici, angajații companiilor și alte persoane indicate în anexa 1 din Legea cu cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită pentru poliță procentual din fiecare salariu. Persoanele care nu se includ în această listă (indicați în anexa 2 din lege), achită polița integral până la 31 martie a anului (art. 22). 

Aparatul Președinției nu a înregistrat proiecte de lege și nu a întreprins alte acțiuni pentru a schimba situația curentă.

Statut: Nerealizat


  • 3.3.2 „Voi prezenta o iniţiativă privind examenul medical anual obligatoriu pentru toţi cetăţenii ţării din mijloace publice, compensarea erorilor comise de medici şi de personalul medical, asigurarea gratuită cu medicamente şi servicii stomatologice pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, în primul rând a pensionarilor, invalizilor şi copiilor minori.” 

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: Aparatul Președinției nu a înregistrat proiecte de lege în acest sens.

Statut: Nerealizat


  • 3.3.3 „Pentru medici urmează să fie prevăzut statutul de funcţionari publici”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: Statutul medicilor nu a fost revăzut. Lucrătorii medicali nu se regăsesc în lista celor care cad sub incidenţa Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Aparatul Președinției nu a înregistrat un proiect de lege în acest sens.

Președintele s-a limitat la acordarea distincțiilor de stat lucrătorilor medicali și farmaciștilor, precum și asistență socială prin intermediul campaniei „Iubesc Moldova” și al Fundației de Binefacere „Din Suflet” a Primei Doamne. Acest suport a fost acordat însă unor persoane individuale și nu asigură reformarea sistemului medical precum prevede promisiunea electorală. 

Statut: Nerealizat


3.4 RETURNAREA MILIARDULUI

Subpromisiuni: 

  • 3.4.1 „Voi constitui o comisie prezidenţială pentru anchetarea delapidării miliardelor de lei, comisie din care vor face parte experţi străini calificaţi.” 

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate:

Concluzie: O comisie de anchetă a fost înființată în iunie 2019, însă nu de către Președinte, ci de deputații din Parlament. În componența comisiei, nu s-au regăsit experți străini.

Statut: Nerealizat


  • 3.4.2 „Nu voi admite ca datoriile de pe urma furtului să fie puse pe umerii cetăţenilor”

Acțiuni:
- 28 martie 2017 - Președintele Igor Dodon a semnat un decret cu privire la organizarea unui referendum consultativ pe 4 subiecte, primul fiind „abrogarea legii prin care miliardul dispărut din sistemul bancar este transformat în datorie a cetățenilor”. Curtea Constituțională a declarat anticonstituțional decretul Președintelui privind organizarea referendumului național.
- 8 ianuarie 2017 - inițiativa a fost inclusă pe ordinea de zi a Parlamentului. Proiectul a fost prezentat deputaților de către consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi. Acesta a acumulat însă doar 31 de voturi din cele 51 necesare și a fost respins.
- 28 decembrie 2016 - Președintele Igor Dodon a semnat inițiativa legislativă privind anularea legii miliardului, care prevede ca acesta să fie restituit de către cetățeni. 
- februarie 2020 - Președintele a înaintat o inițiativă legislativă, adoptată de Parlament în martie 2020, prin care cere reducerea datoriei pe care cetățenii urmează să o plătească cu 5-6 miliarde.

Atribuții utilizate:  inițiativă legislativă, consultarea prin referendum a voinței poporului

Concluzie: Deși președintele a făcut uz de prerogativele de a propune inițiative legislative și de a cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința, promisiunea de a scoate datoriile „de pe umerii cetățenilor” rămâne nerealizată, suma datoriei fiind micșorată, dar nu anulată.

Statut: Nerealizat


  • 3.4.3 „Toţi cei implicați în delapidarea de fonduri publice vor fi sancţionaţi în modul cel mai dur.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: Președintele nu a întreprins acțiuni pentru a trage la răspundere persoanele responsabile de furtul miliardului.

Statut: Nerealizat


3.5 ECONOMIE DEZVOLTATĂ ŞI DREPTATE SOCIALĂ 

Echipa mea are elaborat programul naţional „Economie dezvoltată şi dreptate socială. Programul nostru prevede dezvoltarea industriei, a sferei serviciilor, susţinerea producătorilor moldoveni, în primul rînd a celor din agricultură şi din sfera tehnologiilor avansate. Aceasta va permite crearea locurilor de muncă, o creştere semnificativă a pensiilor şi a salariilor, a indemnizaţiilor sociale.”

Acțiuni:

Atribuții utilizate: 0


Concluzie: „Programul național Economie dezvoltată și dreptate socială" este un program elaborat de către echipa partidului PSRM, iar implementarea acestuia ar fi posibilă numai în cazul în care Președintele Igor Dodon ar face uz de dreptul de a înainta legi și ca urmare ar veni cu o inițiativă legislativă care ar avea la bază acest program. Fapt care nu s-a întâmplat până în prezent. 

Statut: Nerealizat


3.6 PROTECȚIE  SOCIALĂ PENTRU FIECARE

Subpromisiuni:

  • 3.6.1 „Pensiile trebuie majorate de 2 ori pe an, iar cuantumul acestora trebuie să depășească substanțial minimul de trai.”

Acțiuni: Președintele Igor Dodon la 13 august 2019 a înaintat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii – art.13, 34;) care prevede indexarea pensiilor de 2 ori pe an – la 1 aprilie și la 1 octombrie – pentru toți pensionarii, acesta a fost aprobat în luna decembrie 2019.

Atribuții utilizate: inițiativa legislativă

Concluzie: Deși  această lege a fost aprobată, Guvernul a modificat din nou legislația și a aprobat indexarea pensiilor de două ori pe an pentru toți beneficiarii, indiferent de mărimea pensiei, precum și în baza unui alt coeficient. Ca urmare,  de la 1 aprilie 2020 pensiile sunt indexate reieșind din media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii trei ani (la 1 aprilie 2020 acest coeficient a constituit 4.83%) iar la 1 octombrie vor fi indexate reieșind din rata inflației înregistrate în primul semestru al anului în curs (la 1 octombrie 2020 acest coeficient va fi 1,07%). Astfel, indexarea efectivă pentru anul 2020 este de 5,6 %, pe când  în anul 2019 acest coeficient a fost de 5.3% iar în 2018 a constituit 6,6%. Ținem să accentuăm faptul că la data de 10 iulie 2020 într-o adresare publică, Igor Dodon a menționat că ar solicita Guvernului ca la la 1 octombrie să fie efectuată o indexare în  mărime de 10 %, însă  acest fapt nu a fost realizat.

De asemenea, Igor Dodon a subliniat că datorită suportului unic în mărime de 900 de lei pentru perioada rece a anului, acordat pensionarilor a căror cuantum lunar nu depășește 3000 de lei, se realizează  de asemenea o sporire indirectă a cuantumului pensiei. 

Pentru a clarifica lucrurile, prezentăm raportul între minimul de existență identificat conform datelor BNS pentru primul semestru al anului 2020, care pentru pensionari este de 1765,9 lei, iar cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 1143,57 lei. Dacă adăugăm și acel suport unic în valoare de 900 de lei observăm cum, în condițiile unei indexări de 2 ori pe an și acordării unui suport unic financiar, un pensionar nu ar reuși să-și asigure un minim de existență. 

Statut: Nerealizat 


  • 3.6.2 „Voi propune limitarea adaosului comercial la produsele de primă necesitate.” 

Acțiuni: 0 
Atribuții utilizate: 0 

Concluzie: Președintele Igor Dodon nu a înregistrat proiecte de lege în acest sens până în prezent.

Statut: Nerealizat


  • 3.6.3 „Voi iniţia programul naţional de susţinere a familiilor tinere - „capitalul matern”.


Acțiuni: În luna mai 2017, Igor Dodon a venit cu un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315 din 23 decembrie 2016 privind prestațiile sociale pentru copii, care prevedea majorarea îndemnizației unice la nașterea copilului. Acest proiect a fost respins de către legislativ în urma avizelor negative.

Atribuții utilizate: inițiativă legislativă 

Concluzie: Proiectul a fost respins de către legislativ în urma avizelor negative.

Statut: Nerealizat 



3.7 ÎNVĂȚĂMÎNTUL - PRIORITATE DE STAT!


Voi iniţia Programul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului în Moldova. Sunt de părere că cel care absolveşte şcoala trebuie să aibă posibilitatea de a alege între examenul de bacalaureat şi examenul de absolvire a şcolii. Programul va prevedea o trecere treptată la învățământul de stat complet gratuit. Susţin ideea că profesorii trebuie să obţină statut de funcţionari publici, cu toate garanţiile sociale incluse.”

Acțiuni:
Atribuții utilizate:
Concluzie: Președintele Igor Dodon pînă în prezent  nu a înregistrat proiecte de lege în acest sens.

Statut: Nerealizat 


3.8 VERIFICAREA COMPLETĂ A AVERILOR JUDECĂTORILOR, PROCURORILOR ȘI A ALTOR FUNCȚIONARI


„La ora actuală, reprezentanţii corpului judecătoresc primesc salarii de zeci de mii de lei, cerând şi beneficiind de pensii şi indemnizaţii la fel de mari, în timp ce pensia unui cetăţean obișnuit nu atinge minimul de existență. Suntem în fruntea clasamentului mondial în ceea ce privește nivelul de corupţie. Mii de destine au fost marcate din cauza exproprierilor ilegale și luării de mită. Combaterea corupţiei va deveni o prioritate. Voi desemna pentru funcția de procuror general un adevărat profesionist, neimplicat în acte de corupţie, care va reuși să-i tragă la răspundere pe toți cei vinovați. 
Voi iniţia verificarea completă a funcţionarilor publici, a judecătorilor, a colaboratorilor organelor procuraturii şi a familiilor acestora privind originea mijloacelor şi activelor deţinute. Toţi vinovaţii vor fi sancţionaţi, iar averile lor vor fi confiscate. 

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: După alegerea sa în calitate de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a contestat alegerea lui Eduard Harunjen în funcţia de procuror general însă, ulterior la acest subiect nu au mai fost întreprinse careva acțiuni, cererile președintelui fiind respinse de către Curtea Supremă de Justiție.  

De asemenea, nu au fost întreprinse măsuri de inițiere a verificării originii mijloacelor și activelor deținute de către funcţionarilor publici, a judecătorilor, a colaboratorilor organelor procuraturii şi a familiilor acestora.

Prin decretul Președintelui Igor Dodon din 29 noiembrie 2019, în funcția de procuror general a fost desemnat Alexandru Stoianoglo. Până în prezent, 2 dintre contracandidații săi au contestat în instanță rezultatele concursului  pentru funcția de procuror general.

Statut: Nerealizat


 

BLOCUL 4: Relații de prietenie cu Rusia, protejarea ortodoxiei


4.1 ACORDUL PRIVIND PARTENERIATUL STRATEGIC CU FEDERAȚIA RUSĂ


„Prima mea vizită în calitate de Președinte al țării va avea drept punct de destinație Moscova. 
Voi iniția negocieri în scopul elaborării Acordului privind parteneriatul strategic de prietenie cu Federația Rusă, colaborare economică și reglementare a conflictului transnistrean. Scopul propus - deschiderea completă a pieței rusești pentru producția moldovenească și ridicarea tuturor interdicțiilor aplicate cetățenilor Moldovei privind șederea pe teritoriul Rusiei.”

Acțiuni: 
- 25 iunie 2020: În urma unei întrevederi cu Vladimir Putin și Dmitri Kozak, președintele Igor Dodon declară într-un comunicat de presă că oficialii au ajuns la următoarele înțelegeri:

1. La solicitarea Președintelui Republicii Moldova, Federația Rusă a acceptat să prelungească înlesnirile pentru livrările fără taxe vamale a mărfurilor moldovenești. Astfel, începând cu 1 iulie curent, fructele, legumele, conservele și produsele vinicole din Moldova vor fi livrate pe piața rusă fără taxe vamale, ceea ce va permite producătorilor moldoveni să economisească cel puțin 20-25 de milioane de euro pe an.

2. Părțile au convenit să soluționeze problema emiterii autorizațiilor („permiselor”) pentru tranzitul mărfurilor din Republica Moldova către Federația Rusă, prin Ucraina.

- 27 iunie 2019: Igor Dodon a anunțat că Guvernul Federației Ruse a luat decizia de a prelungi pentru producătorii din Moldova regimul preferențial de export pentru cinci categorii de mărfuri, care a fost în vigoare de la 1 ianuarie până la 1 iulie 2019.

- 30 ianuarie 2019: Într-un comunicat de presă a Președinției se arată că Igor Dodon a avut o întrevedere cu Vladimir Putin, unde s-a convenit că începând cu ziua de 30 ianuarie 2019, toate mărfurile moldovenești vor putea fi exportate pe piața Federației Ruse, tranzitând teritoriul Ucrainei. 

- 05 noiembrie 2018: Președintele Republicii Moldova a făcut bilanțul vizitei sale oficiale în Federația Rusă, unde a specificat că una din deciziile luate în urma acestei vizite este anularea, începând cu 1 ianuarie 2019, a taxelor vamale pentru exportul mai multor categorii de produse moldovenești pe piața rusă: legume, fructe (mere, cireșe, prune, nectarine etc.), conserve de fructe și legume și produse vitivinicole.

Atribuții utilizate: Atribuții în domeniul politicii externe: poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului.

Concluzie: Președintele a avut mai multe întruniri oficiale și neoficiale cu demnitari din Federația Rusă, inclusiv Președintele Vladimir Putin. În cadrul acestor întruniri au fost abordate mai multe subiecte de interes comun. Conform rapoartelor și comunicatelor de presă ale Președintelui, subiectul unui nou acord de parteneriat cu Rusia a fost atins în martie 2017. Proiectul potențialului acord strategic nu a fost publicat sau prezentat cetățenilor până în prezent. În august 2020, un astfel de Acord nu a fost semnat.

Statut: Nerealizat


4.2 NU INTERZICERII DIFUZĂRII EMISIUNILOR TELEVIZATE RUSEȘTI


„Voi respinge noul Cod al Audiovizualului, care va stipula interzicerea difuzării emisiunilor televizate rusești și voi cere ajustarea acestuia în scopul asigurării principiilor constituționale privind libertatea de exprimare și a informației.”

Acțiuni: 

- 10 decembrie 2018: Președintele țării, Igor Dodon este suspendat din funcție, inclusiv pentru faptul că nu a promulgat Codul serviciilor media audiovizuale.

- 14 noiembrie 2018: Andrian Candu, președintele Parlamentului, a anunțat că i-a transmis, din nou, lui Igor Dodon noul Cod al Audiovizualului pentru a fi promulgat.

- 8 noiembrie 2018: Proiectul de lege al noului Cod al Audiovizualului a fost reexaminat, fiind aprobat din nou și retransmis la promulgare.

- 6 noiembrie 2018: Igor Dodon refuză să promulge noul Cod al Audiovizualului. Informație confirmată pentru AGORA de consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi. 

Atribuții utilizate: Promulgarea legilor

Concluzie: Întrucât textul promisiunii spune că președintele doar va respinge Codul Audiovizualului, echipa deFacto clasează această promisiune drept una realizată, chiar dacă Codul a fost promulgat ulterior de președintele parlamentului Andrian Candu.

Statut: Realizat


4.3 MIGRANŢII MUNCITORI, AFLAŢI LA MUNCĂ PESTE HOTARE – PARTE A PREOCUPĂRILOR NOASTRE

„Potrivit datelor oficiale ale Guvernului, peste hotarele ţării se află permanent la muncă peste 800 de mii de migranţi muncitori din Moldova, însă numărul lor real depăşeşte cifra de 1 milion. Grija pentru aceşti oameni mereu a fost parte a activităţii noastre. În Rusia trăiesc permanent circa 700 de mii de migranţi muncitori din Moldova sau 70 la sută din numărul total. Din cauza politicii mioape, iresponsabile şi sabotare a regimului de guvernământ, aceşti oameni au ajuns să fie categoria cea mai vulnerabilă a concetăţenilor noştri aflaţi peste hotare. Voi semna cu ţările Uniunii Europene un Acord bilateral privind garanţiile sociale pentru compatrioţii noştri, aflaţi la muncă în aceste ţări. În primul rînd, acest lucru ţine de asigurarea cu pensii. În fiecare oraş, în care numărul cetăţenilor Moldovei depăşeşte cifra de 10 mii de persoane, vor fi deschise oficii consulare ale Ambasadei Republicii Moldova. Sînt de părere că numărul secţiilor de votare deschise în străinătate trebuie să fie proporţional cu numărul de compatrioți de-ai noştri peste hotare, iar dreptul de vot trebuie să fie asigurat fiecărui cetăţean. Cei care, prin munca proprie, întreţin sute de mii de familii în Moldova, trebuie să dispună de toate drepturile atât pe teritoriul ţării, cât şi în afara ei.”

Acțiuni: 0

Atribuții utilizate: 0

Concluzie: Proiectul unui potențial acord bilateral privind garanțiile sociale cu UE elaborat de către Președinție nu a fost publicat, prezentat cetățenilor sau semnat până în prezent. De asemenea, în perioada 2016-2020 s-a anunțat deschiderea a patru ambasade noi în străinătate, hotărâre semnată de către Guvernul Republicii Moldova, și nu de președinte.

Statut: Nerealizat


4.4 VOI OBȚINE RIDICAREA INTEGRALĂ A INTERDICȚIILOR PRIVIND AFLAREA PE TERITORIUL RUSIEI PENTRU TOȚI MIGRANȚII MUNCITORI MOLDOVENI A ALE CĂROR INTERDICȚII NU SUNT LEGATE DE CONTRAVENȚII PENALE SAU ADMINISTRATIVE, VOI REZOLVA PROBLEMA PRIVIND DEPLASAREA LIBERĂ A ACESTORA CÂT ȘI CEA CARE ȚINE DE ANGAJARE ȘI GARANȚII SOCIALE.

Acțiuni:

- 05 noiembrie 2018: Președintele Republicii Moldova a făcut bilanțul vizitei sale oficiale în Federația Rusă, unde a specificat că una din deciziile luate în urma acestei vizite este lansarea începând cu 1 ianuarie 2019, a unei noi etape de amnistiere pentru moldovenii care lucrează în Federația Rusă și care au încălcat, din diverse motive, articolul 26 și 27 al legislației migraționale din FR.

- 17 martie 2017: Igor Dodon declară că „Am cerut prelungirea termenului amnistiei migraţionale şi după data de 20 martie, astfel încît să poată beneficia de aceasta un număr maxim de cetăţeni moldoveni, aflaţi la muncă în Rusia. Vladimir Putin m-a anunțat că termenul va fi prelungit”.

- 07 martie 2017: Consilierul lui Igor Dodon, Maxim Lebedinschi, anunță că în rezultatul înţelegerii dintre preşedinţii Moldovei şi Rusiei, Igor Dodon şi Vladimir Putin, circa 250 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au încălcat regimul migraţional şi se află pe teritoriul Rusiei, vor putea solicita amnistia migrațională. Lebedinschi a relatat despre categoriile de cetățeni asupra cărora amnistia migrațională nu se va extinde. 

Atribuții utilizate: Atribuții în domeniul politicii externe: poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului.

Concluzie: Întrucât nu există rapoarte și date oficiale privind interdicțiile ridicate și menținute muncitorilor moldoveni aflați pe teritoriul Rusiei, echipa deFacto clasează această promisiune drept una nerealizată. De asemenea, echipa deFacto nu a reușit să identifice nici o intervenție a președintelui pentru soluționarea problemei privind deplasarea liberă a muncitorilor moldoveni aflați în Rusia și nici ceea ce ține de angajarea și garanțiile sociale ale acestora.  

Statut: Nerealizat


4.5 PROTEJAREA ORTODOXIEI

Subpromisiuni: 

  • 4.5.1 „Ortodoxia reprezintă fundamentul spiritual al statalităţii şi identităţii noastre. Voi lucra într-un strîns parteneriat cu Biserica Ortodoxă în probleme privind depăşirea crizei sociale, promovarea moralităţii publice, educarea spirituală şi păstrarea patrimoniului cultural al poporului nostru.”

Acțiuni:

Atribuții utilizate:

Concluzie: Președintele s-a limitat la vizitarea instituțiilor bisericești și a reprezentanților Mitropoliei. Din motiv că acest parteneriat nu s-a soldat cu elaborarea și includerea unor programe, proiecte sau inițiative într-un document, clasăm promisiunea dată ca una nerealizată. 

Statut: Nerealizat


  • 4.5.2 Nu voi admite presiuni din partea autorităților asupra Bisericii și insultarea sentimentelor religioase ale credincioșilor.


Acțiuni:

Atribuții utilizate: 0


Concluzie: Pe parcursul ultimilor patru ani nu s-au înregistrat și nici nu au fost făcute publice situații în care biserica ar fi fost supusă presiunilor din partea autorităților sau că ar fi avut loc „insultarea sentimentelor religioase ale credincioșilor”. Astfel, președintele nu s-a confruntat cu situații când ar fi trebuit să intervină pentru „protejarea ortodoxiei”.

Statut: Nerealizat 


 

 

Observații 

  • Câteva din promisiunile Președintelui Igor Dodon nu au presupus o schimbare a stării de lucruri, cum ar fi asigurarea statutului de neutralitate a țării, protejarea ortodoxiei sau menținerea regimului fără vize. Conform metodologiei de monitorizare elaborate de paltforma deFacto, promisiunile electorale sunt propunerile care presupun o schimbare a stării de fapt. Atât timp cât nu au fost tentative de a schimba situația, Președintele nu a fost în situația să întreprindă careva măsuri pentru a îndeplini aceste promisiuni, astfel deFacto a clasat aceste promisiuni drept nerealizate.
  • În primii 2 ani de mandat, Președintele a întreprins tentative de a-și îndeplini mai multe din prevederile programului său electoral (anularea „legii miliardului furat”, introducerea „Istoriei Moldovei” în programul școlar, etc), însă acestea au fost împiedicate fie de votul deputaților, fie de Curtea Constituțională care l-a suspendat pentru promulgare anumitor legi.
  • Dacă la începutul mandatului, la prezentarea rapoartelor de activitate, Președintele o făcea conform structurii programului său electoral, adăugând alte activități aferente, atunci la sfârșitul mandatului, multe din angajamentele sale electorale nu s-au mai regăsit în raport.
  • La prezentarea mai multor rapoarte de activitate, Șeful statului declara că are pregătite acte ce țin de unele promisiuni electorale (interzicerea unionismului) pe care urmează să le înainteze Parlamentului, însă acest lucru nu s-a întâmplat până la data întocmirii prezentului raport.

Concluzii 

 Deși a întreprins mai multe acțiuni, Președintele Igor Dodon nu a reușit să îndeplinească în totalitate majoritatea angajamentelor prevăzute în platforma sa electorală de la scrutinul din anul 2016. 

Cu toate că a întreprins tentative de a realiza alte promisiuni, unele nu au fost acceptate de deputații Parlamentului din legislatura precedentă sau a fost suspendat temporar de către  de Curtea Constituțională, iar unele decizii respinse de acesta au fost adoptate de către Parlament, invocându-se evitarea blocajului constituțional. 

În 2018 fracțiunea PSRM din Parlamentul Republicii Moldova a preluat pentru sesiunea parlamentară primăvară-vară pe agenda sa o parte din angajamentele electorale ale Președintelui, printre care: 
- Înlocuirea disciplinei de studiu Istoria Românilor cu Istoria Moldovei;

- Interzicerea întrunirilor și manifestațiilor unioniste care au drept scop subminarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a RM;

- Promovarea Declarației cu privire la neutralitatea permanentă a RM și adoptarea pachetului de legi ce reies din această declarație și altele.

În acest context, orice acțiune îndreptată spre îndeplinirea acestor promisiuni care a fost întreprinsă fără implicarea Președintelui și utilizarea atribuțiilor de care dispune Șeful Statului, nu pot fi catalogate, conform metodologiei deFacto, drept progres în îndeplinirea promisiunilor sale electorale. 

Odată cu alegerea noului Parlament, după scrutinul din 2019, și accederea fracțiunii PSRM în majoritatea parlamentară, Președintele a avut un rol mult mai vizibil în ceea  ce ține de interacțiunea cu Parlamentul și Guvernul. Cu toate acestea, Șeful statului nu a întreprins măsuri pentru a readuce prevederile platformei sale electorale pe agenda Parlamentului. Chiar dacă dispune de unele atribuții ce i-ar permite să-și îndeplinească promisiunile sau să atragă atenția cetățenilor asupra acestora (inițiativa legislativă, mesaje Parlamentului), activitatea Președintelui s-a redus la acțiuni ce nu țin direct de atribuțiile sale Constituționale, precum: 

  • Acțiuni de binefacere pentru persoanele social vulnerabile prin intermediul fundației primei doamne „Din suflet”;
  • Producția materialelor mediatice (seria de filme Istoria Moldovei);
  • Organizarea evenimentelor (Anul lui Ștefan cel Mare, Anul Familiei, etc.);

Chiar dacă unele acțiuni au avut drept scop promovarea mesajelor incluse în platforma sa electorală, acestea nu au dus la schimbarea stării de lucruri așa cum prevedeau promisiunile sale. La fel, acțiunile menționate mai sus nu se înscriu în atribuțiile constituționale ale Președintelui, prin urmare, nu pot fi catalogate drept acțiuni îndreptate spre îndeplinirea promisiunilor sale electorale. 

Moldova este o republică parlamentară, în care Președintele, alături de Prim-ministru, reprezintă puterea executivă, dar are atribuții reduse. Cu toate acestea, Șeful statului dispune de mai multe 

prerogative care fac posibilă realizarea promisiunilor electorale în condiția în care acesta ar face apel spre consolidarea forțelor politice pentru rezolvarea problemelor semnalate de către alegători. 

În același timp, este important ca promisiunile electorale făcute de candidații pentru funcții publice să corespundă atribuțiilor legale de care dispune alesul, iar cetățenii să cunoască aceste atribuții înainte să-și dea votul. 

În continuare, deFacto va monitoriza campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020, va colecta platformele electorale ale candidaților și va monitoriza progresul promisiunilor electorale făcute de candidatul câștigător, indiferent de afilierea politică a acestuia.

Dacă aveți întrebări legate de conținutul și concluziile raportului, vă rugăm să ne contactați la echipa@defacto.md